Procesul de selectie este in plina desfasurare, pentru stabilirea celor 50 de proiecte de cercetare pe care Franta a promis ca le va finanta. Dupa o prima selectie realizata la jumatatea lunii septembrie, 90 de cercetatori se afla inca in competitie, din care 62% lucreaza in prezent in Statele Unite.
Numele primilor castigatori vor fi dezvaluite pe 12 decembrie de presedintele Emmanuel Macron, care a anuntat la acea data organizarea unui summit, la doi ani dupa COP 21, unde a fost incheiat acordul de la Paris pentru a combate incalzirea globala.
Invitatia autoritatilor franceze, lansata sub sloganul „Make our planet great again”, a fost facuta pe 1 iunie, dupa anuntul prin care Donald Trump a confirmat retragerea Statelor Unite din Acordul pentru clima de la Paris.
Mii de persoane s-au inregistrat pe site-ul acestui proiect, insa numarul acelora care indeplineau criterii specifice si care erau cu adevarat eligibile a fost mult mai mic. La 31 august, data limita a inscrierilor, „255 de candidaturi complexe” au fost depuse, a anuntat pentru AFP Anne Peyroche, director general delegat pentru stiinta din cadrul Centrului National pentru Cercetari Stiintifice (CNRS) din Franta. CNRS s-a ocupat cu realizarea primei selectii a candidaturilor primite.
De la lupta impotriva incalzirii globale si pana la scaderea bugetelor de cercetare in general, comunitatea stiintifica americana si-a exprimat de mai multe ori ingrijorarile generate de politicile promovate de administratia Trump, care doreste sa opereze reduceri ale creditelor oferite mai multor programe de studiere a modificarilor climatice si a stiintelor Pamantului.
„Aceia pe care decizia presedintelui Statelor Unite i-a dezamagit vor gasi in Franta o a doua patrie”, a declarat presedintele Emmanuel Macron dupa anuntul referitor la retragerea SUA din Acordul pentru clima de la Paris.
„Contrastul nu ar putea fi mai frapant intre Macron, care sprijina stiinta si asculta de avertismentele cercetarilor, si Trump, care exprima doar dispret fata de stiinta si reprezinta numai interesele economice ale energiilor fosile”, a declarat, atunci, climatologul Michael Mann, profesor la Universitatea de Stat din Pennsylvania.
Programul francez se adreseaza cercetatorilor titulari ai unei teze publicate cu peste patru ani in urma, stabiliti in strainatate, care lucreaza in climatologie, monitorizare a sistemului terestru si in stiinte si tehnologii referitoare la tranzitia energetica.
„Avem candidati de un nivel foarte ridicat”, a declarat Anne Peyroche. „Este o adevarata oportunitate pentru Franta, dar, in acelasi timp, acest fapt ridica intrebari despre conditiile in care isi exercitau meseria acesti cercetatori in Statele Unite”.
Franta a anuntat la jumatatea lunii iunie ca va aloca 30 de milioane de euro pentru a finanta 50 de proiecte. O suma echivalenta va fi alocata de institutiile de cercetare care ii vor primi pe acesti oameni de stiinta.
„50 de proiecte, 30 de milioane de euro, este ceva destul de important in domeniile noastre de activitate. Ceea ce propune Guvernul nu este deloc neglijabil, dar nici nu este ceva urias”, a declarat climatologul francez Jean Jouzel, precizand, printre altele, cu titlu de exemplu, ca la centrul de cercetare din care face parte, Institutul Pierre-Simon Laplace, lucreaza deja 1.400 de persoane.
„Pentru mine, e important ca exista un dinamism de recrutare in disciplinele noastre, in organizatii”, a adaugat cercetatorul francez.