Cea de-a 23-a conferinta pentru clima organizata de ONU (COP23), prima dupa anuntul referitor la retragerea americana din Acordul de la Paris (2015), s-a deschis la Bonn cu o serie de apeluri emotionante, in special din partea presedintelui sau – reprezentantul statului Fiji -, care a indemnat comunitatea internationala sa adopte diverse masuri pentru a limita incalzirea planetei, informeaza AFP.
„Cererea noastra colectiva adresata lumii intregi este ca ea sa mentina obiectivul fixat la Paris”, odata cu adoptarea Acordului pentru clima ce fost semnat in decembrie 2015, a spus Frank Bainimarama, prim-ministrul din Fiji si presedintele COP23, cu ocazia ceremoniei de deschidere.
„Suntem cu totii in aceeasi canoe”, a subliniat el.
Pentru prima data in istorie, o editie COP este prezidata de un mic stat insular, unul dintre cele mai amenintate si dintre cele mai implicate in aceasta lupta contra incalzirii globale.
Sub presiunea bilanturilor climatologice alarmante, comunitatea internationala s-a reunit la Bonn pentru a incerca pana pe 17 noiembrie sa se puna de acord in privinta unei urgente, dar delicate, implementari a Acordului de la Paris. Statele Unite sunt si ele prezente, in ciuda retragerii lor din pact si anuntata de presedintele Donald Trump, intrucat aceasta va deveni efectiva abia in 2020.
Vineri, un raport stiintific american aprobat de Casa Alba a subliniat necesitatea unor actiuni urgente: perioada actuala este cea mai calda din civilizatia moderna, iar situatia se va inrautati fara o scadere puternica a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES).
2017 va fi anul cel mai cald recenzat vreodata in absenta lui El Nino, fenomen meteorologic ciclic, care duce la cresterea temperaturilor, a anuntat luni Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) la Bonn.
„Ultimii trei ani sunt cei mai calzi inregistrati vreodata si se inscriu in tendinta pe termen lung de incalzire a planetei”, a subliniat Petteri Taalas, secretarul general al OMM.
Cu cateva zile inainte de COP23, un bilant al ONU a avertizat in legatura cu existenta unui „decalaj catastrofal” intre actiuni si nevoi, la finalul unui an marcat de dezastre de mare amploare, provocate cel mai probabil de dereglarea climei planetare, potrivit expertilor (Irma — cel mai puternic uragan masurat vreodata in Atlantic, Harvey — care a generat cele mai abundente ploi dupa trecerea unui uragan).
„Si asta ar putea fi doar inceputul”, a prevenit Patricia Espinosa, expert pentru clima in cadrul ONU.
„Este a 23-a editie a COP si niciodata nu ne-am reunit avand in minte un astfel de simt al urgentei. Mesajul nu ar putea fi mai clar: nu ne mai permitem luxul de a astepta. Trebuie sa actionam chiar de pe acum si sa atingem anumite obiective chiar aici, la Bonn”, a adagat ea.
Pentru a ramane sub pragul de 2 grade Celsius al incalzirii climei in raport cu nivelul din epoca preindustriala, nivelul maxim al emisiilor de GES trebuie sa inceapa sa scada cel mai tarziu in 2020, au prevenit oamenii de stiinta. Or, intrucat angajamentele nationale sunt in acest moment insuficiente, miza este de a convinge statele participante sa le revizuiasca. Iar prima etapa va fi lansarea la Bonn a unui „dialog” de un an privind actiunile demarate si la cele care urmeaza sa fie demarate.
O alta misiune concreta a COP2 va fi inregistrarea unor progrese in privinta regulilor de aplicare a Acordului de la Paris, o faza tehnica si eminamente politica: cum vor trebui sa dea raportul statele semnatare in ceea ce priveste actiunile lor, cum va fi folosit sprijinul financiar promis de tarile bogate, etc.
Totul se va desfasura pe fondul „marii necunoscute americane”, dupa ce Washingtonul si-a reafirmat intentia de a participa la dezbaterile despre regulile de aplicare, in ideea de „a-si proteja interesele nationale”.
Nahzat Shameem Khan, negociatoarea din Fiji, a dat cateva asigurari: „Am continuat sa colaboram cu Statele Unite in acest an si am putut sa vedem vointa lor de a se implica intr-o maniera constructiva. Avem asteptari foarte bune in ceea ce priveste participarea lor” la COP23, a declarat ea in fata reprezentantilor presei.
In prezent, „leadershipul in privinta actiunilor climatice este divizat”, a spus Paula Caballero, reprezentanta a World Resources Institute. „Vedem numeroase tari care actioneaza, dar si orase si companii”, a adaugat ea.
China si-a exprimat, prin vocea presedintelui ei Xi Jinping la congresul Partidului Comunist, intentia de a-si asuma un rol activ in domeniul „cooperarii internationale pentru a raspunde provocarilor generate de modificarile climatice”.
La Bonn, aproximativ 20.000 de participanti sunt asteptati pe parcursul urmatoarelor 15 zile: delegati, dar si cativa sefi de state (cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Emmanuel Macron, pe 15 noiembrie), alaturi de reprezentanti ai colectivitatilor si ai companiilor.