2017 ar urma sa fie anul cel mai cald inregistrat in absenta fenomenului El Nino de la inceputul inregistrarilor in domeniu, a anuntat Organizatia Meteorologica Mondiala intr-un raport publicat la Bonn, cu prilejul celei de a 23-a conferinte pentru clima organizate de ONU, relateaza AFP si Reuters.
„Ultimii trei ani sunt cei mai calzi care au fost inregistrati vreodata si se inscriu in tendinta de incalzire pe termen lung a planetei”, subliniaza secretarul general al OMM, Petteri Taalas, intr-un comunicat.
Sub efectul puternicului fenomen El Nino, 2016 ar urma sa-si pastreze statutul de anul cel mai cald din istorie, in timp ce anii 2015, marcat si el de acest fenomen meteorologic, si 2017 isi vor disputa locul al doilea si al treilea. El Nino este un fenomen care se produce o data la trei sau sapte ani si afecteaza temperaturile, curentii si precipitatiile.
Semnal si mai puternic al unei incalziri de fond, perioada dintre 2013 si 2017 are sanse mari sa constituie perioada de cinci ani cea mai calda inregistrata vreodata, precizeaza agentia ONU in acest raport provizoriu privitor la anul in curs.
Marcat de evenimente extreme record, in anul 2017 s-au produs uragane de o intensitate fara precedent in Caraibe si in Atlantic, varfuri de temperatura de peste 50 de grade Celsius in Asia si o seceta durabila in Africa de Est.
„Numarul acestor fenomene — studii stiintifice aprofundate vor stabili cifra exacta — poarta in mod indiscutabil marca schimbarii climatice provocate de cresterea concentratiei de gaze cu efect de sera produsa de activitatile umane”, subliniaza Petteri Taalas.
La Bonn, reprezentantii a 196 de tari trebuie sa se puna de acord asupra regulilor aplicarii acordului de la Paris, care vizeaza mentinerea incalzirii sub 2 grade Celsius in raport cu era preindustriala. Potrivit mai multor studii, angajamentele actuale nu sunt suficiente si ar duce la o incalzire de 3 grade Celsius.
Tendintele pe termen lung merg toate in directia gresita, subliniaza OMM. Concentratiile in atmosfera ale principalelor gaze cu efect de sera (GES) continua sa creasca.
In raport cu nivelurile din 1750, concentratiile de CO2 si de metan sunt de 1,5 si respectiv 2,5 ori mai mari. De asemenea, cresterea nivelului marii si acidificarea oceanelor, printre alti indicatori ai schimbarii climatice, continua.
„Oceanul absoarbe pana la 30% din emisiile anuale de CO2 produse de om”, a dezvaluit OMM. „Dar acest lucru are un cost” pentru corali, acvacultura si chimia elementara a marilor.
Suprafata banchizei arctice ramane inferioara celei normale in timp ce in Antarctica banchiza, stabila anterior, a ajuns la un minim record sau aproape record, mai precizeaza OMM.
„Asta scoate in evidenta amenintarile crescande asupra populatiei, economiei tarilor si chiar a mecanismelor vietii pe Terra, daca actiunea noastra nu va fi la inaltimea obiectivelor Acordului de la Paris”, subliniaza Patricia Espinosa, secretar executiv al Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (UNFCCC), care organizeaza conferinta de la Bonn.
COP23 „ar urma sa serveasca drept trambulina pentru toate tarile si sectoarele societatii, la care se va face apel sa-si revizuiasca in crestere ambitiile lor pentru combaterea incalzirii globale”, a adaugat ea.