O mai buna gestionare a solului, in special a zonelor impadurite si mlastinoase, asociata cu o agricultura mai bine gandita, ar putea avea un efect major contra efectelor negative ale schimbarilor climatice, potrivit unui studiu publicat luni in Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de AFP.
Emisiile de gaze cu efect de sera ar putea fi reduse considerabil, cu aproape 11,3 miliarde de tone de CO2 pe an pana in 2030, conform acestui studiu vast.
Aceasta reducere este mult mai mare (30%) decat cea mentionata anterior in ultima estimare din domeniu si va conserva totodata productia alimentara si biodiversitatea.
Aceasta cantitate reprezinta 37% din cantitatea de emisii ce trebuie redusa in vederea mentinerii incalzirii globale sub 2 grade Celsius pana in 2030.
Aceasta lucrare constituie cea mai cuprinzatoare evaluare efectuata pana in prezent privind modul de reducere si de stocare a dioxidului de carbon (CO2) in cadrul padurilor, a terenurilor agricole si in zonele de mlastina, utilizand in exclusivitate solutii naturale.
„Astazi, impactul nostru asupra solurilor este responsabil de un sfert din emisiile de gaze cu efect de sera, iar modul in care vom folosi si gestiona terenurile in viitor ar putea oferi 37% din solutia contra schimbarilor climatice„, a explicat Mark Tercek, presedintele ONG-ului The Nature Conservancy, care a participat la acest studiu alaturi de alte cincisprezece institutii.
„Trebuie sa crestem productia de alimente si cherestea pentru a face fata cresterii populatiei globale care ar putea ajunge la noua miliarde de oameni pana in 2050, insa trebuie sa facem acest lucru prin continuarea luptei impotriva incalzirii globale, investind in natura, dar si in energii si in mijloace de transport curate”, a sustinut el.
Plantele si solurile din ecosistemele terestre absorb in prezent echivalentul a 20% din cantitatea de CO2. Insa activitatile zootehnice, agricole si forestiere genereaza CO2, metan si oxid de azot, gaze cu puternic efect de sera.
Ecosistemele ofera oportunitati deosebite pentru a minimiza in mod semnificativ schimbarile climatice, indica studiul. Potrivit acestuia, arborii au cel mai mare potential de a absorbi emisiile de C02, pe langa imbunatatirea calitatii aerului si a apei si conservarea biodiversitatii.
Padurile acopera 30,6% din suprafata terenului sau 3,9 miliarde de hectare.
Studiul arata ca cele mai eficiente trei masuri de crestere a numarului si a dimensiunii copacilor – reimpadurirea, evitarea defrisarilor si o mai buna gestionare a padurilor – ar putea elimina 7 miliarde de tone de CO2 pe an din atmosfera pana in 2030, ceea ce echivaleaza cu indepartarea a 1,5 miliarde de autoturisme de pe drumurile publice.
Conform analizei, cele cinci tari in care suprafetele masive de paduri ar putea reduce cele mai multe emisii de CO2 sunt Brazilia, Indonezia, China, Rusia si India.
O parte importanta (42%) a celui mai mare potential de reimpadurire in vederea combaterii schimbarilor climatice depinde de reducerea pasunilor pentru animale, obiectiv ce poate fi atins prin imbunatatirea eficacitatii productiei de carne sau printr-o schimbare a obiceiurilor alimentare, precum reducerea consumului de carne de vita.
Potrivit Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO), terenurile agricole reprezinta 11% din solurile de pe glob, iar schimbarile in ceea ce priveste exploatarea acestora ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 22%, se mai arata in studiu.
De asemenea, analiza insista asupra necesitatii conservarii zonelor mlastinoase, ce reprezinta doar intre 4% si 6% din suprafata mondiala dar care absorb si retin cea mai mare concentratie de CO2 pe hectar, respectiv un sfert din total. Astfel s-ar putea reduce 14% din emisiile de carbon.