Modificarile climatice, manifestate prin fenomene precum albirea coralilor, topirea ghetarilor si incendii extreme, ameninta de aproape doua ori mai multe situri naturale din patrimoniul mondial in raport cu situatia existenta in 2014, au anuntat luni reprezentantii Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (UICN), care au indemnat comunitatea internationala sa adopte „actiuni urgente” pentru conservarea acestor „comori”, informeaza AFP.
Dintre cele 241 de situri naturale incluse in patrimoniul mondial UNESCO, 62 sunt de acum inainte „amenintate de modificarile climatice”, fata de cele 35 de situri ce erau amenintate in 2014, data la care a fost publicat precedentul buletin intitulat „Orizontul patrimoniului mondial”, intocmit de IUCN.
„Acest raport transmite un mesaj clar delegatilor reuniti la Bonn (care participa la cea de-a 23-a conferinta pentru clima organizata de ONU, n.r.): modificarile climatice actioneaza cu rapiditate si nu ocolesc cele mai pretioase comori ale planetei noastre”, a comentat Inger Andersen, directorul general al IUCN, intr-un comunicat de presa.
„Amploarea si ritmul cu care se degradeaza patrimoniul nostru natural subliniaza nevoia unor actiuni si angajamente nationale urgente si ambitioase pentru a implementa Acordul de la Paris”, a adaugat ea.
Recifele din Marea Bariera de Corali din Australia, regiunea costiera din Belize si atolul Aldabra din Seychelles, afectate de cresterea temperaturii marii, care ii face sa sufere fenomenul de albire, se numara printre cele mai periclitate ecosisteme de pe planeta.
Intr-o situatie similara se afla si ghetarii, a caror topire se dovedeste ingrijoratoare in special in parcul national Kilimanjaro din Tanzania si in regiunea Jungfrau-Aletsch din Alpii elvetieni.
Modificarile climatice au, de asemenea, un impact negativ asupra zonelor umede, terenurilor joase din delte si a anumitor ecosisteme vulnerabile la incendii, potrivit aceluiasi raport, care estimeaza ca incalzirea climei genereaza un „risc potential” pentru alte 55 de situri naturale din patrimoniul UNESCO.
17 situri au fost clasate pe lista obiectivelor „critice”
Intrucat aceste situri joaca un rol „crucial pentru economiile din zona si pentru mijloacele de subzistenta locale”, distrugerea lor „poate avea consecinte devastatoare, care pot sa depaseasca frumusetea lor exceptionala si valoarea lor naturala”, a subliniat Tim Badman, directorul programului „Patrimoniul mondial” din cadrul IUCN.
„In parcul national Huascaran din Peru, de exemplu, topirea ghetarilor are un impact major asupra aprovizionarii cu apa si contamineaza apa si solul cu metale grele, ce erau in trecut captive in gheata”, a adaugat acelasi expert.
Insa, desi modificarile climatice reprezinta „amenintarea cu cel mai rapid ritm de crestere”, ele se claseaza doar pe locul al doilea in topul pericolelor, fiind depasite de cele generate de speciile invazive. Turismul, dezvoltarea infrastructurilor (drumuri, baraje, mine), vanatoare, poluarea si eficienta gestionarii siturilor au, de asemenea, un anumit impact asupra programelor de conservare a naturii.
Tinand cont de toti acesti factori, IUCN a clasificat 17 situri (7%) pe lista obiectivelor naturale „critice”, printre care se afla parcul national american Everglades si rezervatia naturala a fluturilor monarh din Mexic. Alte 12 se afla in Africa, precum lacul Turkana din Kenya si parcul Virunga din Republica Democratica Congo.
Marea Bariera de Corali face parte dintre cele 70 de situri (29%) care genereaza „ingrijorari crescute”, la fel ca Machu Picchu din Peru, lacul Baikal din Rusia si insulele Galapagos. Perspectivele pentru 64% din siturile naturale sunt „bune” sau „bune cu anumite ingrijorari”. Procentele pentru aceste ultime doua categorii sunt similare celor din 2014.
Desi 12 situri — majoritatea din Europa, precum padurea poloneza Bialowieza — au suferit o degradare a nivelului lor de clasificare, IUCN a evocat, totusi, si anumite „succese”.
Astfel, nivelul de clasificare pentru 14 situri s-a ameliorat, in special cel al parcului Comoe din Coasta de Fildes, unde restabilirea populatiilor de elefanti si de cimpanzei a permis iesirea acestui sit din categoria obiectivelor naturale aflate in pericol „critic”.
