Balena nordica (Eubalaena glacialis) din Atlanticul de Nord, specie din care au mai ramas doar 300-350 de exemplare in intreaga lume, se afla in pericol de disparitie din cauza vanatorii excesive si a traficului maritim intens, potrivit site-ului organizatiei World Wildlife Fund.
Balena nordica are o istorie indelungata de lupta pentru supravietuire, iar lucrurile nu par sa se indrepte, in ciuda interdictiilor impotriva vanatorii de balene instituite inca din 1930. Traieste de-a lungul coastei atlantice a Americii de Nord. Unii cercetatori cred ca specia a disparut in zona estica a Atlanticului de Nord, iar acum supravietuieste doar de-a lungul coastei estice a Statelor Unite si Canadei.
Balena nordica este usor de recunoscut dupa semnul alb de pe cap care contrasteaza cu restul corpului cenusiu inchis. Are un spate lat, fara inotatoare dorsala si o cavitate bucala lunga si arcuita care incepe de deasupra ochiului. Facand parte din subordinul balenelor cu fanoane, balena nordica se hraneste navigand cu gura deschisa si capul iesit la suprafata prin plancton.
Desi sunt mamifere de mari dimensiuni, balenele se pot prinde accidental in plasele de pescuit care le pot cauza rani severe sau chiar moartea. Echipamentul de pescuit se poate incolaci in jurul cavitatii bucale a balenei, impiedicand-o sa se hraneasca sau se pot ineca daca sunt prinse in plase si nu mai reusesc sa iasa la suprafata apei pentru a respira.
Fenomenul incalzirii globale, care determina cresterea temperaturii apei oceanelor, poate afecta sursele de hrana de care balenele au nevoie pentru supravietuire. Plantele si animalele cu care balenele se hranesc isi muta locul sau dispar din cauza modificarii temperaturii apei si a traseului curentilor oceanici. Modificarea disponibilitatii hranei sub influenta fluctuatiilor climatice afecteaza si ritmul de reproducere al balenei nordice.
Un studiu din 2012 a constatat ca zgomotul din ape creat de ambarcatiuni poate stanjeni capacitatea de comunicare a balenelor. Oamenii de stiinta au determinat existenta unei cantitati semnificative de zgomot permanent, ”poluare fonica”, in zona de hranire a balenelor. Rezultatele au indicat ca balenele nu se pot auzi una pe cealalta, ceea ce le afecteaza capacitatea de hranire si reproducere, nu se pot feri de pradatori si nu pot avea grija de pui.