Alimentele fermentate și beneficiile lor pentru organism

Consumul de alimente fermentate este asociat cu beneficii în prevenirea afecțiunilor cardiovasculare sau metabolice precum diabetul, dar și cu îmbunătățiri la nivelul sistemului imunitar și cognitiv. 

Băuturile și alimentele fermentate sunt rezultatul unui proces natural, prin care materiile prime din conținutul acestora (cereale, fructe, legume, iaurturi, carne sau pește) sunt transformate în substanțe sănătoase de către diferite microorganisme (bacterii, drojdii).

În timpul unor procese de fermentare complexe, zaharurile și carbohidrații, descompuși în molecule mai simple, sunt transformați, ceea ce facilitează o absorbție mai ușoară a nutrienților și o îmbunătățire a digestiei. Spre exemplu, sucul se transformă în vin, cerealele se transformă în bere, iar carbohidrații în dioxid de carbon, care contribuie la dospirea pâinii.  

Beneficiile alimentelor fermentate asupra digestiei

Alimentele fermentate sunt alimente parțial digerate. De aceea, persoanele care nu tolerează lactoza din lapte, pot consuma cu mai mare ușurință variante fermentate ale laptelui, precum chefir sau iaurt, deoarece lactoza este parțial descompusă. Murăturile sunt bogate în acizi organici, ceea ce facilitează digestia și ajută la absorbția și asimilarea nutrienților de care organismul are nevoie. Funcționarea optimă a sistemului digestiv are efecte benefice asupra întregului sistem imunitar, care devine mai bine pregătit pentru a lupta cu afecțiunile sau alți factori dăunători.

În ceea ce privește berea, una dintre cele mai populare băuturi obținute printr-un proces de fermentare, au fost identificați în compoziția sa peste 35 de compuși fenolici, aproximativ 80-90% în malț și 10-20% în hamei, care ajută în lupta cu radicalii liberi și reduc efectele toxice ale acestora. Desigur, potențialele sale efecte benefice vizează un consum moderat, reprezentat de 660ml/zi pentru bărbați și 330 ml/zi pentru femei.    

„Alimentele fermentate pot reprezenta o proporție destul de importantă din dieta noastră obișnuită. Deși au beneficii dovedite, moderația este cheia chiar și în consumul acestor tipuri de alimente, deoarece trebuie să fim atenți să nu cădem în capcana de a consuma în exces grăsimi (din anumite tipuri fermentate de brânză sau cârnați), sare (din castraveți sau varză murată) sau nitriți (din salam sau alte mezeluri). Dacă ne referim strict la bere, originea naturală a materiilor prime și transformările pe care le suferă în timpul procesului de fermentație îi conferă proprietăți antioxidante și antiinflamatorii”, a declarat dr. Corina Zugravu, Președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.   

Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție este o entitate cu caracter științific, rezultat al demersului celor trei membri fondatori: dr. Corina – Aurelia Zugravu, lector universitar în cadrul UMF “Dr. Carol Davila”, căreia îi revine și calitatea de Președinte în cadrul Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție, dr. Alin Popescu, medic primar în medicină sportivă și consultant în probleme de nutriție, deținând calitatea de Secretar general, și dr. Mihaela Begea, doctor în științe inginerești.

Înființat în luna decembrie a anului 2011 și lansat oficial în data de 7 martie 2012, Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție are drept obiectiv investigarea efectelor consumului moderat de bere asupra organismului uman prin derularea de studii științifice și diseminarea informațiilor în domeniu în rândul comunității medicale și a publicului larg.

Pentru a contribui activ la promovarea domeniului cercetării de la noi din țară, Centrul finanțează anual studii de cercetare în domeniu, sub forma de burse acordate studenților, masteranzilor, doctoranzilor sau cadrelor universitare, indiferent de vârstă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *