La cea de-a cincea Conferinta a Partilor din Conventia Carpatica, ce a avut loc la Lillafuered, Ungaria, reprezentatii celor sapte Parti ale Conventiei, respectiv Romania, Republica Ceha, Republica Slovaca, Polonia, Ungaria, Ucraina si Serbia, si-au luat angajamente legate de protectia padurilor, agricultura si schimbarile climatice.
Un nou Articol al Conventiei recunoaste gradul crescut de vulnerabilitate in care, asemeni altor regiuni muntoase, Carpatii se afla in fata schimbarilor climatice. Prin acesta, Partile isi asuma ca vor aplica masuri precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, in paralel cu actiuni de adaptare la efectele schimbarilor climatice deja existente, spre exemplu prin includerea lor ca premise atunci cand se iau decizii de planificare si dezvoltare.
In ce priveste padurile, tarile membre au recunoscut progresele facute in identificarea si protejarea padurilor virgine. Partile au luat insa in considerare si problema taielor ilegale, angajandu-se sa ia masuri impotriva acestui fenomen. Muntii Carpati gazduiesc unele dintre cele mai extinse zone impadurite, inclusiv cele mai mari arii de paduri virgine, daca nu luam in calcul Rusia si nordul Scandinaviei.
„Au existat progrese in ultimii ani pentru protejarea padurilor din Carpati, care sunt printre cele mai valoroase din Europa. Cu toate acestea, amenintari serioase exista in continuare, atat din cauza taierilor ilegale, dar si a celor legale. Tocmai de aceea e important ca guvernele tarilor din zona carpatica, precum si alti actori interesati, sa ramana angajati in rezolvarea acestor probleme. Odata disparute, aceste habitate unice si extrem de valoroase vor fi pierdute pentru totodeauna”, a declarat Adreas Beckmann, director regional al Programului WWF Dunare-Carpati.
Colaborare pentru a face fata noilor provocari
Protocolul asupra Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, semnat de reprezentantii celor sapte Parti ale Conventiei, decide nevoia de colaborare pentru a face fata provocarilor sociale, economice si de mediu asociate agriculturii si dezvoltarii rurale. Regiunea carpatica include zone bogate in traditii si cultura dezvoltate de-a lungul secolelor de existenta a comunitatilor si agriculturii locale, care acum sunt amenintate de schimbarile intervenite in modul de viata si modul de exploatare a suprafetelor. Actualul Protocol se adauga altor protocoale deja existente privind Managementul Sustenabil al Padurilor, Biodiversitatea, Transporturile, Mostenirea Culturala si Turismul.
In luarea deciziilor, Partile Conventiei au luat in considerare o serie de initiative asumate de WWF, precum eforturile de a promova dezvoltarea infrastructurii verzi, de a rezolva conflictele dintre domeniul transporturilor si coridoarele ecologice, dar si de a reduce problema conflictelor intre oameni si fauna salbatica. WWF a jucat un rol activ si in sustinerea dezvoltarii si implementarii Protocolului privind Protectia Padurilor si Managementul Sustenabil.
Sesiunea ministeriala care a avut loc joi s-a concentrat asupra viitorului regiunii carpatice. Viziunea pe termen lung oferita de directorul regional WWF-DCP Andreas Beckmann, alaturi de tineri veniti la Conventie din mai multe zone ale Carpatilor, a oferit un cadru de reflectie pentru ministri si secretari de stat asupra dezvoltarii, provocarilor si oportunitatilor viitoare pentru regiunea muntoasa.
Conventia Carpatica este una dintre platformele cheie de politici publice in care se inscrie activitatea WWF derulata in Centrul si Sud-Estul Europei. WWF a actionat ca observator oficial si sustinator activ al Conventiei, in mod special legat de biodiversitate, infrastructura verde si coridoarele ecologice, ariile protejate, protectia si managementul padurilor, adaptarea la schimbarile climatice, transport si educatia pentru ecologie.
