- Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat aferent Politicii de Coeziune 2021–2027, care aduce 46 de miliarde de euro pentru investiții strategice. De asemenea, investițiile au primit undă verde, după ce toate cele 16 programe aferente noului cadru financiar multianual au fost aprobate.
- Guvernul, prin MIPE, a depus în 2022 două cereri de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), una în valoare de 2,6 de miliarde euro și o alta de 2,8 miliarde euro, condiționate de îndeplinirea a 72 de jaloane și ținte. Pentru prima, Executivul European a virat deja suma în conturile României.
- În anul 2022, rata de absorbție a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014–2020 a crescut de la 53% la 73%. Pe parcursul anului au fost implementate măsuri de peste 2 miliarde de euro care să stimuleze mediul de afaceri, fiind în același timp acordată o atenție deosebită persoanelor vulnerabile.
- Printre obiectivele asumate pentru 2023 se numără simplificarea și debirocratizarea procesului de accesare a fondurilor europene, continuarea sprijinirii persoanelor vulnerabile printr‑o nouă serie de măsuri, consolidarea parteneriatului cu mediul de afaceri
Obiectivele pentru anul 2023 asumate de ministrul Marcel Boloș sunt:Sfarsitul primului paragraf
- Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea în domeniul fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient și orientat spre sprijinirea beneficiarului și eliminarea timpilor morți din procesele de evaluare, selecție și contractare a proiectelor cu finanțare din fonduri europene, respectiv aprobarea unui cod al fondurilor europene;
- Continuarea sprijinirii din fonduri europene a măsurilor sociale pe parcursul anului 2023: plata a două tranșe de 700 lei/sezon rece pentru plata facturilor la energie, plata a 6 tranșe de 50 euro pentru vouchere de alimente, sprijinirea eleviilor vulnerabili și în anul școlar 2023–2024 prin acordarea de vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte, acordarea de trusouri pentru copiii nou-născuți în familii dezavantajate, sprijinirea persoanelor cu dizabilități prin finanțarea tehnologiilor asistive, implementarea unor vouchere de reziliență pentru sprijinirea populației vulnerabile prin îmbunătățirea condițiilor de locuire prin investiții în servicii comunitare care să includă posibilitatea sprijinirii în activitățile casnice/cotidiene, precum și a unor servicii pentru reparația locuințelor și distribuția celei de a 6‑a tranșe de pachete alimentare pentru cei 1,18 milioane de români aflați în situații de excluziune socială;
- Încheierea tuturor contractelor de finanțare aferentă măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri din cadrul PO Competivitiate 2014–2020, respectiv 411 și 411 bis, până la 31 martie 2023;
- Operaționalizarea unui sistem informatic modern, flexibil, interoperabil cu alte sisteme informatice care să facilitize automatizarea proceselor de evaluare și selecție la finanțare a proiectelor pe fonduri europene în primul trimestru al anului 2022 pentru modulele referitoare la etapele de autentificare a beneficiarilor, lansare a apelurilor de proiecte și respectiv depunere proiect/cerere de finanțare;
- Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență prin depunerea Cererilor de Plată nr. 3 și 4, în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro;
- Ajustarea PNRR prin introducerea capitolului RepowerEU, respectiv asigurarea unei alocări suplimentare de 1,3 miliarde euro pentru finanțarea proiectelor care să contribuie la independența energetică a României, în contextul tranziției verzi și digitale – proiecte de producere de energie verde, inclusiv investițiile în eficiența energetică a canalelor de irigații;
- Acoperirea riscului de decomitere aferent tuturor programelor operaționale 2014–2020, prin declarații de cheltuieli care să permită atingerea unui grad de absorție a fondurilor europene de peste 95% – o absorție de peste 6 miliarde euro aferentă perioadei de programare 2014–2020, aferentă anului 2023;
- Lansarea a unui număr de peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro aferente perioadei de programare 2021–2027 în cadrul celor 16 programe operaționale aprobate de către Comisia Europeană.
„Poate cel mai complicat an de când gestionăm fonduri europene, anul 2022 ne‑a adus o mulțime de provocări, pe care le-am privit drept oportunități, pentru că în urmă rămân mii de proiecte implementate cu succes care contribuie cu adevărat la îmbunătățirea calității vieții pentru români. Sunt proiecte care își aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii și educaţiei. Sub dictonul «nimeni nu este lăsat în urmă», am acordat o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, atât în ceea ce privește nevoile imediate, cât și asupra perspectivelor pentru următorii ani. Tocmai de aceea, în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, ne-am asigurat că arhitectura Programelor Educație și Ocupare și Incluziune și Demnitate Socială ne va permite să construim măsuri care să rupă barierele de dezvoltare, pentru că suntem într-un punct în care efectele inechităţilor creează clivaje tot mai mari. De asemenea, depunerea celor 2 cereri de plată și a lansării a 49 apeluri de proiecte în valoare de peste 9 miliarde euro, au demonstrat că, deși are o structură complexă,cu peste 500 de jaloane și ținte, am reușit să ne atingem obiectivele asumate prin PNRR. Ba chiar ne-am numărat printre primele state din Europa la acest capitol. În continuare, anul 2023 va aducele cele mai multe oportunități pe care România le‑a avut vreodată. Avem o serie de obiective importante pentru acest an, printre care se numără cele peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021–2027, creșterea gradului de absorbție la peste 95% și depunerea cererilor de plată 3 și 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea țintelor și jaloanelor aferente”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Anul 2022 a fost unul marcat de necesitatea gestionării simultane a cadrului şi mecanismelor aferente politicii de coeziune alocate României pentru perioada de programare 2021–2027, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar și a programelor finanţate prin fondurile europene structurale şi de investiţii 2014–2020. Vă prezentăm bilanțul celor mai importante realizări ale anului trecut:
Rata de absorbție a crescut de la 50% la 71%
Până în acest moment, sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări aferente programelor finanțate din FESI (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit și Afaceri Maritime) și din FEAD (POAD) se situează la aproximativ 25,9 miliarde euro (5,4 miliarde euro în 2022), ceea ce reprezintă 71% rată de absorbție din alocarea UE aferentă acestor programe. În urmă cu aproximativ un an, rata de absorbție era de 50%.
În anul 2022, s‑au semnat 2.171 contracte de finanțare, în valoare totală de aprox. 3,6 miliarde euro.
Măsuri în valoare de peste 1 miliard de euro pentru investiții în eficiență energetică pentru autoritățile locale și mediul de afaceri
MIPE a alocat peste 1 miliard de euro pentru măsuri de eficiență energetică și producție de energie din surse regenerabile la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari, pentru consum propriu și pentru APL-uri, atât pentru consum propriu, cât și pentru comercializare, precum și pentru operatorii regionali din sectorul de apă și apă uzată (OUG nr. 112/2022)
În acest sens, s‑a alocat o finanțare în valoare totală de peste 1 miliard de euro:
– 500 milioane de euro pentru mediul de afaceri (pentru reabilitare termică a clădirilor industriale/construcțiilor anexe, eficiență energetică, producere și utilizare energie din surse regenerabile pentru consum propriu) prin 6 apeluri de proiecte
– 500 de milioane de euro pentru autoritățile administrației publice locale (pentru producerea de energie din surse regenerabile destinată consumului propriu și/sau comercializării) prin 2 apeluri de proiecte
– cca. 88,2 milioane euro pentru Operatorii Regionali pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare (pentru producerea de energie din surse regenerabile destinate consumului propriu de energie la nivelul infrastructurii de apă și/sau apă uzată) printr-un apel de proiecte.
Măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri
350 milioane euro – microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Competitivitate (acțiunea 4.1.2) – OUG nr. 61/2022
Beneficiari:
– microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care fac dovada prin situațiile financiare depuse că nu dețin salariați cu contract individual de muncă la data de 31 decembrie 2019, precum și persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale cu activitate economică autorizată în domeniile de activitate agricultură, silvicultură și pescuit și industria prelucrătoare pentru măsura nr. 1 – microgranturi (se acordă sub formă de grant direct – sumă forfetară în valoare de 5.000 euro/beneficiar);
– IMM-urile, societățile agricole, cooperativele agricole, grupuri de producători, organizații de producători, cu activitate economică autorizată în domeniile de activitate agricultură, silvicultură și pescuit și industria prelucrătoare pentru măsura nr. 2 – granturi pentru capital de lucru (valoarea grantului este sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2019, dar nu mai mult de 120.000 euro).
Număr de beneficiari sprijiniți: peste 13.000
Granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate capacităților de producție/prestare de servicii pentru retehnologizare, în vederea refacerii capacității de reziliență (acțiunea 4.1.1) – OUG nr. 82/2022
Beneficiari:
– pentru investiții destinate capacităților de producție/de prestare servicii – microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitate într-unul dintre domeniile de activitate eligibile: învățământ, sănătate și asistența socială, alte activități de servicii, care beneficiază de ajutor de minimis (în valoare de minim 50.000 euro și maxim 200.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exercițiul financiar 2019);
– pentru investiții destinate retehnologizării – IMM-urile care își desfășoară activitate într-unul dintre domeniile de activitate eligibile: industria prelucrătoare, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, care beneficiază de ajutor de stat (în valoare de minim 50.000 euro și maxim 500.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exercițiul financiar 2019).
300 milioane – Granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor din domeniul industriei alimentare și al construcțiilor, afectate de criza economică generată de efectele pandemiei de COVID-19 (acțiunea 4.1.1 BIS) – OUG 113/2022
Beneficiari:
– microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitate în industria alimentară panificaţie, patiserie şi alte activităţi asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuţie şi ambalare (valoarea ajutorului de stat este cuprinsă între minim 50.000 euro și maxim 500.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exercițiul financiar 2021);
– IMM-urile care își desfășoară activitate în domeniul construcţiilor, materiale de construcţii, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcţii (valoarea ajutorului de stat este cuprinsă între minim 50.000 euro și maxim 500.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exercițiul financiar 2021).
Ajustarea prețurilor la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile
În contextul creșterii prețurilor la materialele de construcții și la utilitățile publice, această măsură vine în sprijinul proiectelor de infrastructură de transport, proiectelor de reţele de apă şi canalizare, proiectelor de deşeuri şi proiectele cu finanţare din POR, adică 7.000 de şantiere, cu o valoare a contractelor de finanţare de peste 13 miliarde de euro.
Sunt luate în considerare 10 elemente de cost semnificative a căror evoluție va fi urmărită de Institutul Național de Statistică, astfel încât ajustările de preț să urmărească componentele de cost în proiectele de infrastructură aflate în derulare.
Până în prezent au fost transmise 35 de solicitări de modificare a valorii eligibile a proiectelor finanțate din POIM 2014–2020, din care au fost aprobate 8, reprezentând o majorare totală de 220,6 mil. lei.
Suplimentarea bugetului destinat digitalizării IMM-urilor prin POCU + fonduri din PNRR pentru digitalizare
Programul național Competențe digitale pentru angajații din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, finanțat în cadrul Programului Operațional Capital uman 2014–2020 a fost suplimentat cu 66 milioane euro, pentru contractarea a 73 de proiecte aflate pe lista de rezerve în cadrul apelului POCU – Competențe digitale pentru angajații din IMM. Ca urmare a acestei suplimentări, sunt sprijinite 1825 de IMM-uri și sunt derulate programe de formare profesională pentru un număr de 18.250 de angajați, ajungându-se astfel a un total de 2.375 de întreprinderi sprijinite și 23.750 de angajați care beneficiază de programe de formare.
În plus, 347,50 milioane euro sunt alocate prin PNRR pentru digitalizarea IMM-urilor. Au fost publicate calendarul orientativ și Ghidul pentru accesarea fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte.
Sprijin pentru persoanele vulnerabile
2,5 milioane de români vulnerabili primesc 1.000 de lei pentru alimente și mese calde prin Programul ”Sprijin pentru România”
Prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate se acordă sprijin material pe baza tichetului social pe suport electronic cu o valoare nominală de 250 lei / 2 luni, destinat exclusiv achiziționării produselor alimentare și meselor calde. Proiectul se va implementa până la data de 31.12.2023, valoarea totală eligibilă a alocării financiare fiind de 57.730.000,00 euro.
În luna decembrie, MIPE a virat tranșa a IV‑a de 250 lei, pentru aprox 2,4 milioane de beneficiari.
Pachete cu alimente de bază pentru 1,18 milioane persoane vulnerabile
Toți cei 1.188.852 beneficiari au primit două pachete de 24 kg cu produse alimentare de bază reprezentând tranșele IV și V de alimente acordate prin proiectul demarat în 2020 și finanțat prin POAD. Pachetele conțin 12 alimente de bază (38 de unități) și provin de la producători din România, cea de‑a VI‑a tranșă urmând a fi distribuită în primăvara anului viitor.
Proiectul are un buget total de 235 milioane euro și presupune livrarea a 7.133.112 pachete de câte 24 kg.
Românii vulnerabili vor primi sprijin în valoare de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie
S‑au efectuat demersurile legale pentru ca românii vulnerabili să fie sprijiniți din 2023 pentru compensarea prețurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe:
– 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
– 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.
Vor beneficia de măsură:
– pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
– persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
– familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei;
– familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.
Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei, din Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Regional pentru perioada de programare 2014–2020.
360.000 de copii au primit sprijin pentru îmbrăcăminte și rechizite
Pentru contracararea scăderii generale a standardului de viaţă și a apariţiei unor grupuri sociale vulnerabile, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene continuă să implementeze măsuri care să să preîntâmpine şi să compenseze efectele sociale destructive, cauzate de contextul macroeconomic, asupra grupurilor aflate în situație de risc.
În acest sens, pentru anul școlar 2022–2023 aproximativ 360.000 de preșcolari și elevi eligibili au primit ajutorul de 500 de lei pentru rechizite și îmbrăcăminte.
Este important de precizat că pentru anul școlar 2022–2023 primesc ajutor pentru rechizite și îmbrăcăminte 405.000 preșcolari și elevi, față de 245.000 beneficiari în anul școlar precedent.
Beneficiază de sprijinul în valoare de 500 de lei:
– Copiii din învățământul de stat preșcolar, cu condiția ca venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură (298 lei);
– Elevii din învățământul de stat primar și gimnazial, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară (1.275 lei).
Tichete sociale pe suport electronic pentru 15.000 de mame cu nou-născuți
MIPE a creat cadrul legal pentru ca, Prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, să se finanțeze acordarea de tichete sociale pe suport electronic pentru nou-născuți, în valoare nominală de 2000 de lei, celor mai dezavantajate mame, inclusiv mamelor cetățeni străini sau apatrizi proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
15.000 de cupluri mamă – nou-născut, provenite din medii dezavantajate din punct de vedere socio-economic, vor beneficia de sprijin material pe baza tichetelor sociale pe suport electronic.
Măsuri pentru creșterea ocupării în rândul persoanelor vulnerabile
– 7 milioane de euro pentru subvenționarea locurilor de muncă pentru tinerii NEET. Apelul de proiecte ”Măsuri pentru tinerii NEET II- Subvenționarea locurilor de muncă” derulat prin Programul Operațional Capital Uman sprijină acțiunile de subvenţionare a locurilor de muncă pentru încadrarea în muncă a unui număr de 972 de şomeri tineri cu vârsta cuprinsă vârsta între 16 şi 29 ani, cu accent pe cei din mediul rural şi pe cei aparţinând minorităţii roma.
– 60 de milioane de euro pentru formare profesională în meserii de bază. Prin apelul de proiecte ”Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural” derulat prin POCU sunt susținute acțiunile de subvenţionare a locurilor de muncă pentru încadrarea în muncă a unui număr de 8.444 de persoane. De asemenea, peste 22.000 de persoane din aceeași categorie vor beneficia de sprijin prin furnizarea de servicii specializate pentru stimularea ocupării ca urmare a lansării apelului de proiecte ”Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii”.
Investiții în infrastructura de apă și apă uzată
Ca urmare a accelerării procesului de pregătire, începând cu data de 01.04.2022 au fost aprobate 13 proiecte de dezvoltare a infrastructurii de apă/apă uzată cu o valoare totală cumulată de circa 2 miliarde EUR şi o valoare eligibilă de 1,5 miliarde EUR, după cum urmează:
- 6 proiecte etapizate (Braşov, Călăraşi-Ialomiţa, Euro Apavol, Tulcea, Vaslui,Vâlcea) – etapa I POIM, etapa a II‑a urmând să fie finanțată din PDD
- 4 proiecte semnate în baza prevederilor OUG 109/2022: Caraş-Severin, Hunedoara, Matca – Galati, Prahova
- 3 proiecte nemajore POIM: Ilfov-Afumati-Ganeasa, Ilfov-Snagov, Valea Nirajului
Politica de Coeziune 2021–2027
Semnarea Acordului de Parteneriat și aprobarea celor 16 programe aferente perioadei 2021 – 2027
La 25 iulie, Comisia Europeană anunța oficial aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic național prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru Politica de Coeziune 2021–2027.
Pentru noul cadru financiar multianual, țara noastră a pregătit 16 programe, 8 naționale și 8 regionale, care au fost rând pe rând aprobate de Comisia Europeană. Astfel, după aprobarea oficială a Programului Transport, la 20 decembrie, toate programele pentru 2021–2027 au primit aviz pozitiv din partea Comisiei Europene. Prin aprobarea programelor în cursul acestui an, România evită riscul pierderii a 5,2 miliarde euro.
Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.
Pași importanți către descentralizare
A fost reglementată atribuirea prerogativelor de putere publică pentru exercitarea atribuțiilor specifice rolului de autoritate de management de către Agențiile pentru Dezvoltare Regională, în sensul în care acestea emit acte administrative cu caracter individual în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării regionale, care sunt asimilate, din punct de vedere juridic, actelor administrative definite în legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
De asemenea, au fost adaptate reglementările privind prevenirea, constatarea şi sancționarea neregulilor apărute în obținerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora la structura sistemului de management și control pentru noua perioadă de programare 2021–2027 (OUG nr. 97/2022 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 66/2011) și a fost creat cadrul legal care să permită finalizarea proiectelor care nu se închid în perioada de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014–2020 din cauza unor circumstanțe obiective justificate, prin completarea finanțării externe nerambursabile, cu fonduri de la bugetul de stat corespunzătoare activităților ce urmează a se realiza după această dată (OUG nr. 141/2022).
Planul Național de Redresare și Reziliență
Prima cerere de plată, aprobată și achitată, a doua cerere de plată, trimisă către COM
România a solicitat o prefinanțare de 13% din contribuția financiară și 13 % din împrumut, astfel că în ianuarie 2022 au fost virate în contul Băncii Naționale 3,79 miliarde euro.
La sfârșitul lunii mai, România a depus prima cerere de plată cu o sumă totală de 2,56 miliarde euro (componenta de grant cca. 1,77 miliarde şi componenta de împrumut – 0,78 miliarde).
În data de 27 octombrie Comisia Europeană, în urma evaluării pozitive privind îndeplinirea celor 21 de ținte și jaloane cu termen de realizare trimestrul 4, 2021, a virat în conturile Băncii Naționale de 2,56 miliarde euro.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.
În urma scăderii sumei aferente prefinanțării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranșa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2.808.089.841 euro (1.868.317.381 Euro – sprijin financiar nerambursabil și 939.772.460 Euro – sprijin sub formă de împrumut).
Depunerea celei de‑a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.
Cea de treia cerere de plată presupune îndeplinirea a 79 de ținte și jaloane cu termen de realizare trimestrul 3 și trimestrul 4, 2022, în valoare de 2,73 miliarde euro (din care a fost scăzută prefinanțarea).
Așadar, primii ani de implementare a PNRR, sfârșitul anului 2021, anul 2022 și începutul anului 2023, înseamnă pentru România îndeplinirea unui total de 151 de ținte și jaloane și depunerea primelor 3 cereri de plată care vor debloca un total de 11,88 de miliarde euro.
Lansarea a 49 apeluri de proiecte în valoare de peste 9 miliarde euro prin PNRR
Coordonatorii de reformă și/sau investiții vor lansa in perioada următoare (până la sfârșitul lunii mai) un număr de 49 apeluri în valoare de 9.226.870.000 Euro finanțate din PNRR.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.