A 23-a conferinta pentru clima organizata de ONU (COP23), departe de euforia generata de semnarea Acordului de la Paris din 2015, se va deschide luni la Bonn in prezenta unui poluator istoric, Statele Unite, in acelasi timp in afara jocului si omniprezent, si cu un obiectiv climatologic care se anunta din ce in ce mai dificil de atins, informeaza AFP.
Delegati din aproape 200 de tari se vor reuni pentru prima data dupa anuntul facut in iunie de Donald Trump referitor la retragerea americana din acest pact istoric.
Tot pentru prima data, un mic stat insular, pentru care incalzirea globala reprezinta o amenintare vitala, se va afla la pupitru, prezidand cele doua saptamani de negocieri: arhipelagul Fiji.
„Traind in Pacific si suportand pe plan personal impactul climei, intentionam sa aducem la Bonn un anumit simt al urgentei”, „o poveste care isi poate gasi ecou peste tot in lume”, a subliniat Nazhat Shameem Khan, negociatoarea din Fiji.
In toate colturile lumii, in 2017 au avut loc tot felul de dezastre naturale care, potrivit oamenilor de stiinta, se vor intensifica odata cu dereglarea climei: super-uragane in Antile si Florida, incendii de o intensitate neobisnuita in Portugalia si California, seceta durabila in Africa de Est.
„Va fi probabil un an record in ceea ce priveste costurile umane, sociale si economice generate de catastrofele naturale”, au transmis reprezentantii Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (PNUE).
Adoptat la sfarsitul anului 2015, ratificat pana in prezent de 168 de tari si semnat de curand de Nicaragua, mult timp singura tara reticenta, Acordul pentru clima de la Paris stipuleaza o limitare a cresterii incalzirii temperaturii mondiale sub pragul de 2 grade Celsius, obiectivul dezirabil fiind de 1,5 grade Celsius, in raport cu nivelul existent inainte de Revolutia industriala.
Insa anuntul retragerii americane a dat o grea lovitura acestui proces complex, care cere statelor lumii sa renunte la energiile fosile (carbune, petrol, gaze naturale) pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera.
In acest stadiu, angajamentele voluntare luate de catre state la Paris fac temperatura globala sa creasca cu peste 3 grade Celsius. In pofida progreselor inregistrate, precum stabilizarea emisiilor de CO2, decalajul dintre actiuni si nevoi este „catastrofal”, a prevenit ONU intr-un raport publicat in aceasta saptamana, care indeamna statele lumii sa depuna eforturi mai mari in aceasta chestiune.
„Initial, aceasta editie a COP ar fi trebuit sa fie destul de tehnica, cu negocieri ale regulilor de aplicare a Acordului de la Paris. Dar, tinand cont de decizia americana, evenimentul a redevenit un moment politic important, de reafirmare a mentinerii tuturor tarilor in acord”, a subliniat fosta negociatoare a delegatiei franceze care a participat la semnarea pactului din 2015, Laurence Tubiana.
„Va fi foarte important sa ascultam ce au de spus guvernele, sa ne asiguram ca nu exista abandonuri — si am impresia ca nu este cazul”, a declarat directoarea European Climate Foundation.
Altii sunt mai putin optimisti, precum ministrul costarican Edgar Guttierez Espeleta, presedinte consiliului de administratie al PNUE, care spune ca „dinamica a ramas fara suflu”. „Washingtonul spune ca (Acordul de la Paris, n.r.) nu este ‘just’ pentru Statele Unite. Or, imi amintesc ca atunci cand presedintele Donald Trump a spus acest lucru la New York la Adunarea Generala a ONU, alte tari au aplaudat. Asa ca ramane de vazut ce se va intampla”.
Washingtonul, a carui retragere nu va putea sa devina efectiva inainte de noiembrie 2020 dar care, in asteptarea acelui moment, nu intentioneaza sa aplice planul national de actiune prezentat de Barack Obama, va trimite totusi o delegatie la Bonn. SUA a luat aceasta decizie „pentru a proteja interesele americane”, potrivit administratiei Trump.
Potrivit ambasadoarei din Fiji, delegatii americani si-au exprimat intentia de „a participa intr-o maniera constructiva”.
„Nu trebuie sa lasam Statele Unite sa se transforme intr-o forta distrugatoare la Bonn”, a prevenit Mohamed Adow, reprezentant al ONG-ului Christian Aid, care apara interesele tarilor in dezvoltare. „Dupa ce si-au anuntat retragerea, SUA nu ar trebui sa mai influenteze acordul”, a adaugat el.
COP23 reuneste peste 20.000 de persoane in Bonn, orasul german in care se afla sediul conventiei ONU pentru clima. Mai multi oficiali de rang inalt sunt asteptati in a doua saptamana, mai ales pe 15 noiembrie, cand vor sosi cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Emmanuel Macron. Secretarul general al ONU Antonio Guterres va fi prezent, dar si fostul primar al orasului New York Michael Bloomberg si guvernatorul Californiei Jerry Brown, doi militanti pentru clima angajati in actiuni internationale pentru a compensa retragerea americana din Acordul de la Paris.
Inainte de deschiderea lucrarilor de la Bonn, mai multe organizatii ale societatii civile au anuntat ca intentioneaza sa organizeze un protest la Bonn „pentru clima si impotriva carbunelui”. Politia locala se asteapta ca la acest miting sa participe aproximativ 10.000 de persoane.
